You are here
Home > Lasa-ma sa te motivez > Scrisoarea Unei Mame Catre Copiii Ei

Scrisoarea Unei Mame Catre Copiii Ei

DRAGUL MEU PRIM NASCUT

Te-am iubit intotdeauna cel mai mult pentru ca ai fost primul miracol care ni s-a intamplat. Erai geneza unei casatorii si implinirea unei iubiri de tinerete.

Ne-ai sustinut de-a lungul anilor in care mancam doar hamburgeri, in care ne-am luat primul apartament (mobilat in stilul Saracia Primilor Ani de Casatorie), primul mod de transport propriu (Rabla model 1955) si televizorul Sport platit in 36 de rate lunare.

Erai ceva nou, aveai bunici nefolositi pana atunci pe acest post si haine destule ca sa ajunga unor tripleti de varsta ta. Erai modelul original al unei mame si al unui tata care se straduiau sa rezolve toate neajunsurile. Ai avut parte de perioade proaste, de ace de siguranta deschise si de atipeli de trei ore.

Tu ai fost inceputul.

DRAGUL MEU COPIL MIJLOCIU

Te-am iubit intotdeauna cel mai mult pentru ca tu ai trasat linia forte in familie, ceea ce te-a pregatit mai bine pentru viata.

Ai plans mai putin, ai fost mai rabdator, ai purtat hainutele vechi ale fratelui mai mare si n-ai facut niciodata primul nimic in viata ta. Dar asta te-a facut si mai special pentru noi. Erai copilul langa care ne relaxam, care ne-a ajutat sa intelegem ca poti fi pupat de un caine fara sa te imbolnavesti. Ai fost in stare sa traversezi strada singur cu mult, mult inainte sa te insori. Si tot tu ne-ai ajutat sa intelegem ca nu se prabuseste lumea daca te duci la culcare murdar pe picioare.

Ai fost copilul anilor nostri ambitiosi, ocupati cu munca si cariera. Fara tine , n-am fi supravietuit schimbarilor de slujbe si plictiselii si rutinei care e casatoria.

PENTRU MEZIN

Te-am iubit intotdeauna cel mai mult pentru ca, daca sfarsitul este in general trist, tu esti marea noastra bucurie. Ai acceptat fara probleme biberoanele murdare de lapte, patutul vechi, bata de Baseball crapata, carticica pentru copii care nu avea nimic scris decat o reteta pentru o foaie de placinta crocanta uitata de cine stie cine acolo.

Esti copilul de care ne-am sprijinit. Esti legatura noastra cu trecutul si ratiunea noastra pentru ziua de maine. Tu ne-ai innegrit din nou parul, ne-ai inviorat pasii , ne-ai indreptat umerii, ne-ai restaurat conceptiile si ne-ai daruit acel simt al umorului pe care siguranta, maturitatea si stabilitatea nu ti le pot da.

Cand parul tau va capata culoarea lacului Erie si proprii tai copii vor fi, gramada, peste tine, tu vei ramane, pentru noi, tot copil.

– O mama –

Autor necunoscut.

Sursa: “Suflet de Pui pentru Suflet de Mama”, Jack Canfield.

Similar Articles

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Top