You are here
Home > Dezvoltare Personală > Cinci Legitati Universale ale Prostiei

Cinci Legitati Universale ale Prostiei

Prostia e mult mai periculoasa decat iti imaginezi tu. In scopuri de profilaxie, iti recomand sa faci cunostinta cu cele Cinci Legitati. Nimeni nu stie cand si unde se poate intalni cu un prost.
Istoricul-economist italian Carlo Cipolla a studiat profund esenta prostiei. Studiile indelungate l-au ajutat sa formuleze cele Cinci Legitati Universale ale Prostiei, valabile pentru orice societate. Pana la urma, prostia este mult mai periculoasa decat credem noi.
Iata care sunt cele cinci Legitati ale prostiei.

Prima Legitate: Oricine subestimeaza numarul prostilor care il inconjoara.

Suna banal, insa viata demonstreaza contrariul. Oricum ai evalua oamenii, de fiecare data te vei confrunta cu urmatoarele situatii:
– Cel care parea permanent destept si rational, este de fapt un idiot.
– Prostii, de regula, apar in cele mai nepotrivite momente, pentru a-ti distruge planurile.

A Doua Legitate: Probabilitatea ca cineva este un prost nu depinde de alte aptitudini ale individului.

Studiile efectuate si experienta arata ca nu toti oamenii sunt egali, unii sunt prosti, iar altii nu si acest fapt este determinat de catre natura, dar nu de factorii de cultura. Individul este prost, precum are parul roscat sau prima grupa de sange. El s-a nascut astfel din vointa Providentei, daca doriti.
Studiile nu au nimic comun cu probabilitatea existentei unui anumit numar de prosti in societate. Acest fapt este confirmat de multitudinea de experimente asupra a patru categorii sociale: studenti, functionari de oficiu, personal administrativ, administratori si invatatori. Analizand categoriile inferioare, prosti s-au dovedit a fi mult mai multi decat se astepta (Prima legitate) si s-a dat vina pe conditiile sociale: saracia, segregarea, insuficienta studiilor. Dar avansand pe scara sociala, s-a observat acelasi raport printre gulerele albe si studenti. Si mai impresionant a fost sa se descopere aceeasi situatie printre profesori. Indiferent daca era vorba de un colegiu din provincie sau de o universitate, raportul prostilor se pastreaza. Un experiment printre elita intelectuala, laureatii premiului Nobel, a confirmat superforta naturii: acelasi numar de laureati erau prosti.
Esenta celei de a Doua Legitati este acceptata destul de greu, dar experimentele arata ca ea este perfect valabila. Feministele vor sustine aceasta legitate, deoarece ea spune ca proaste printre femei nu sunt mai multe decat prosti printre barbati. Locuitorii statelor din lumea a treia se consoleaza cu faptul ca cei din tarile dezvoltate nu sunt chiar atat de dezvoltati.
Deductiile celei de a Doua Legitati sperie: te invarti in paturile sociale superioare din Anglia sau printre papuasii din Polinezia, fiind prieten cu niste canibali de aici; te-ai izolat intr-o manastire sau iti petreci restul vietii intr-un cazino in ambianta unor femei usuratice, oricum vei avea parte de acelasi numar de idioti, care (Prima Legitate) va depasi toate asteptarile tale.

A Treia Legitate: Prostul este un tip, actiunile caruia duc la pierderi pentru o persoana sau un grup de persoane, fara a-i aduce vreun beneficiu lui personal sau chiar ii pot cauza pierderi.

A Treia Legitate presupune ca toti oamenii se imart in 4 grupe: prostanac (PC), destept (D), bandit (B) si prost (PT).
Daca Petru intreprinde o actiune si in consecinta este in pierdere, dar ii aduce profit lui Vasile, el este un prostanac (PC). Daca Petru face ceva ce-i aduce profit si lui si lui Vasile, el este destept (D), deoarece a actionat inteligent. Daca actiunile lui Petru ii aduc beneficiu, iar lui Vasile pierdere, atunci Petru este bandit (B). Si in final, Petru este un prost (PT), daca actiunile lui aduc pierderi ambilor.
Nu e greu sa ne imaginam dimensiunile pierderilor cauzate de actiunile unui prost care ajunge in organele de conducere, care are competente politice si sociale. E cazul sa concretizam ce-l face cu adevarat pe un prost sa fie periculos.
Prostii sunt periculosi, din simplul motiv ca oamenii rationali, destul de greu inteleg logica unui comportament irational. Cel destept este apt sa inteleaga logica unui bandit, deoarece banditul este rational – el vrea sa primeasca cat mai multe bunuri, insa nu este suficient de destept ca sa le castige. Banditul este previzibil si putem sa ne aparam de el. A prognoza actiunile unui prost este imposibil. El iti poate cauza o pierdere fara niciun motiv, scop, plan de actiune, in cel mai nepotrivit moment si loc. Nu ai la dispozitie nicio tehnica pentru a prognoza momentul cand prostul va lovi. Intr-o confruntare cu un prost, omul destept este total la cheremul lui.
De regula, atacul unui prost te ia intotdeauna prin surprindere. Chiar si atunci cand atacul unui prost devine evident, e destul de dificil sa te aperi de el, deoarece nu are o structura rationala.
Este exact ceea ce a scris Friedrich Schiller: „Impotriva prostiei si zeii sunt neputinciosi.”

A Patra Legitate a prostiei: Cei care nu sunt prosti, totdeauna subestimeaza potentialul distrugator al prostilor.

Apropo, ne-prostii permanent uita ca a avea de-a face cu un prost, oriunde, oricand si in orice imprejurari, inseamna sa faci o mare greseala, pentru care vei plati scump in viitor.
De regula, prostanacii din categoria PC sunt apti sa perceapa pericolul care vine de la prostii din categoria PT, ceea ce nu este de mirare. Uimitor e ca prostii din PT nu pot fi depistati nici de destepti, nici de banditi. In compania unui prost, ei se relaxeaza si se „imbata” cu superioritatea lor intelectuala, in loc sa se mobilizeze urgent si sa minimizeze pierderea, atunci cand prostul va actiona.
Astazi este raspandit un stereotip de gandire, precum ca un prost isi aduce prejudiciu doar sie. Nu! Nu confunda un prost cu un prostanac neajutorat. Niciodata nu fa aliante cu prostii, crezand ca ai putea sa-i folosesti pentru a obtine un profit. Daca procedezi astfel, sigur ca nu intelegi originea prostiei. In acest mod, ii oferi prostului inca o sansa sa se manifeste si sa-ti aduca pierderi mari.

A Cincea Legitate: Prostul este cel mai periculos personaj.

Concluzie: Prostul e mai periculos decat un bandit.
Consecintele actiunilor unui bandit ideal este trecerea bunurilor de la o persoana la alta. Daca toti mebrii societatii sunt banditi ideali, nu va avea loc nicio catastrofa, ci doar societatea va intra in starea de putrefactie. Toate actiunile se reduc la transferul bogatiilor de la o persoana la alta. Dar, avand in vedere faptul ca toti membrii societatii sunt banditi ideali, sistemul social va fi stabil. E destul de usor sa ne convingem de acest lucru in tarile unde puterea este corupta, iar cetatenii ocolesc permanent legile.
Atunci cand pe scena apar prostii, tabloul se schimba radical. Ei aduc pagube , fara a beneficia de ceva. Bogatiile se distrug, societatea devine tot mai saraca.
Istoria confirma ca la orice etapa de dezvoltare, tara progreseaza doar atunci cand la putere se afla un numar sufcient de oameni destepti, care nu le permit prostilor activi sa distruga ceea ce au construit desteptii. In tarile care se afla in regres, numarul prostilor nu e mai mare, insa, printre cei care detin functii de conducere, numarul banditilor prosti este in crestere, iar in societate se mareste numarul prostanacilor naivi. Un astfel de raport duce iminent la distrugerea totala a statului si degradare.

Un avertisment: PAZEA, PROSTII!

OKSUCCESS!

Similar Articles

Leave a Reply

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Top